Cine vrea să vorbească despre asta? Câte dintre noi, femeile vor să vorbească fără justificări, fără scuze, fără constrângeri? De ce, chiar și acum în anul 2019, când avem acest drept de mai bine de 30 de ani de la legalizarea avortului în România, totuși nu discutăm sau discutăm prea puțin?
Avort… ce emoție declanșează în tine acest cuvânt? Doar observă, fără să analizezi.
Este rușine? Este frică? Este furie? Este vină? Este dispreț? Lasă puțin spațiu și răspunsul va veni de la sine. Nu îl analiza, nu îl eticheta. Simte-ți corpul! Are vreo reacție? Sau senzație?
Ani la rând mamele noastre au cărat această povară, așa cum și mamele lor au făcut-o. S-a vorbit în șoaptă, s-a vorbit cu teamă sau s-a tăcut. Iar unele au murit. Fiecare Eva știe, simte că ceva nu este firesc, dacă faci avort. Fiecare Eva, la nivel subtil știe că este puterea ei creatoare pe care și-o anulează. Dar uneori este nevoie să negi/să respingi ceva pentru a putea cuprinde.
Nu vorbesc despre a face sau nu avort, despre a judeca ce este bine sau rău, ci despre ce simțim când facem asta, despre cum putem vindeca rana asta astfel încât să fim mai libere și mai conștiente de puterea noastră. Și dacă noi vom fi și fiicele noastre vor învăța să fie.
Am tot auzit expresia, pe care de altfel și eu am folosit-o „am rămas însărcinată”. Fix ca în Biblie, nu? Pare a fi o pasivitate care maschează ceva. De ce nu spunem „am decis..” sau „sunt însărcinată”?
Deci, se întâmplă ceva, străin de noi, fără să ne implice prea mult și apoi, noi, Evele trebuie să ne descurcăm. Simțiți mirosul? Miroase a victimă. Cum nimic în viață nu este întâmplător, nici poziția de victimă nu este întâmplătoare.
Oare ce beneficiu avem din această poziție?
Scrie pe hârtie tot ce îți trece prin cap, fără filtre raționale, chiar și chestii stupide. S-ar putea să fii surprinsă.
Oare ce avantaj/beneficiu am?
Ascund gândul că nu îmi doresc copilul, că nu merit să am un copil sau că nu îmi doresc să să rămân în această relație etc? Când o să fim capabile să ne uităm către noi, să descoperim și să acceptăm toate acele emoții, bine ascunse sau negate, atunci începe vindecarea.
Am ales să scriu și să fiu coach de femei, pentru că „tu” ești „eu” și fiecare femeie este o altă latură a mea. Și fiecare femeie vindecată, va duce la o vindecare în lanț.
